Helicobacter pylori: simptome, analize și tratament

Helicobacter pylori, prescurtat frecvent H. pylori, este o bacterie care poate coloniza mucoasa stomacului și poate persista ani întregi dacă nu este tratată. Multe persoane infectate nu au simptome, însă bacteria poate provoca gastrită cronică și este asociată cu ulcerul gastric sau duodenal și cu un risc crescut pentru anumite boli ale stomacului.

Prezența unor simptome precum durerea sau arsura în partea superioară a abdomenului, balonarea, greața ori senzația de sațietate precoce nu confirmă infecția. Diagnosticul se face prin teste specifice, precum testul respirator cu uree, testul antigenului H. pylori din scaun sau prin biopsii recoltate în timpul gastroscopiei.

Dacă infecția este confirmată, tratamentul presupune o combinație de medicamente administrate simultan. Schema exactă trebuie aleasă de medic în funcție de tratamentele anterioare, alergii, rezistența la antibiotice și recomandările locale. După terminarea terapiei este importantă verificarea eradicării bacteriei printr-un test adecvat.

Ce este Helicobacter pylori?

H. pylori este o bacterie adaptată să supraviețuiască în mediul acid al stomacului. Ea colonizează stratul de mucus care protejează mucoasa gastrică și poate determina o inflamație cronică.

Infecția este frecvent dobândită în copilărie și poate rămâne prezentă fără simptome evidente. Faptul că o persoană se simte bine nu înseamnă că bacteria a dispărut.

Toate persoanele infectate au simptome?

Nu. Multe persoane cu H. pylori nu prezintă simptome și află despre infecție doar atunci când sunt investigate pentru dispepsie, ulcer sau o altă problemă digestivă.

Atunci când apar simptome, acestea pot fi legate de gastrită sau ulcer și pot include:

durere sau arsură în partea superioară a abdomenului;
disconfort epigastric;
balonare;
greață;
eructații frecvente;
senzație de sațietate după o cantitate mică de mâncare;
scăderea apetitului;
uneori scădere în greutate.

Aceste manifestări sunt nespecifice și pot apărea în numeroase alte boli digestive.

Ce este gastrita cu Helicobacter pylori?

Gastrita reprezintă inflamația mucoasei stomacului. H. pylori este una dintre cauzele importante ale gastritei cronice.

Inflamația poate exista chiar și atunci când pacientul nu are dureri evidente. În timp, la unele persoane pot apărea modificări ale mucoasei, ulcer sau alte complicații.

Helicobacter pylori provoacă ulcer?

Infecția cu H. pylori este una dintre principalele cauze ale ulcerului peptic. Ulcerul poate apărea în stomac sau în duoden, prima porțiune a intestinului subțire.

O altă cauză importantă este utilizarea antiinflamatoarelor nesteroidiene. Un pacient poate avea atât H. pylori, cât și utilizare de antiinflamatoare, ceea ce poate crește riscul de complicații.

Care sunt simptomele unui ulcer?

durere sau senzație de arsură în abdomenul superior;
durere în legătură cu mesele;
greață;
balonare;
senzație de plenitudine;
scăderea apetitului.

Unele ulcere nu produc simptome până când apare o complicație precum sângerarea.

Când este o urgență?

Solicită ajutor medical urgent dacă apar vărsături cu sânge sau cu aspect de zaț de cafea, scaune negre și lucioase, amețeală severă, leșin, durere abdominală bruscă și foarte intensă sau alte semne de hemoragie digestivă.

Cum se transmite Helicobacter pylori?

Mecanismul exact de transmitere nu este întotdeauna clar, dar bacteria este asociată cu transmiterea de la persoană la persoană și cu expunerea la alimente sau apă contaminate.

Igiena mâinilor, prepararea adecvată a alimentelor și accesul la apă sigură sunt măsuri importante de prevenție generală.

Cine ar trebui testat?

Indicația depinde de simptome, vârstă, antecedente și recomandările medicale. Testarea poate fi recomandată în situații precum:

ulcer gastric sau duodenal actual ori în antecedente;
dispepsie fără semne de alarmă, în anumite grupe de pacienți;
limfom gastric MALT;
anumite situații cu risc crescut pentru cancer gastric;
anemie feriprivă fără explicație clară, în cazuri selectate;
alte indicații stabilite de gastroenterolog.

Ce este testul respirator cu uree?

Testul respirator cu uree este o metodă neinvazivă care detectează activitatea bacteriei în stomac. Pacientul înghite uree marcată, iar dacă H. pylori este prezentă, enzima urează produsă de bacterie o descompune. Produșii pot fi apoi detectați în aerul expirat.

Testul este utilizat atât pentru diagnostic, cât și pentru confirmarea eradicării după tratament.

Ce este testul antigenului din scaun?

Testul detectează antigene ale bacteriei într-o probă de scaun și poate confirma o infecție activă. Este o alternativă neinvazivă la testul respirator și poate fi utilizat după tratament pentru verificarea eradicării.

Analiza de sânge pentru anticorpi este suficientă?

Anticorpii pot rămâne pozitivi mult timp după dispariția infecției. Din acest motiv, serologia nu este potrivită pentru confirmarea eradicării și poate fi mai puțin utilă pentru diferențierea unei infecții active de una veche.

Ce poate falsifica testarea?

Unele medicamente pot reduce temporar cantitatea de bacterii și pot produce rezultate fals negative. Înaintea testării, medicul poate recomanda întreruperea temporară a inhibitorilor pompei de protoni, antibioticelor și preparatelor cu bismut.

Pentru testarea după tratament, ghidul ACG recomandă confirmarea eradicării la cel puțin patru săptămâni după terminarea antibioticelor și după o perioadă fără inhibitori ai pompei de protoni.

Important: nu opri singur un tratament prescris înainte de test. Medicul trebuie să stabilească ce medicamente pot fi întrerupte și pentru cât timp.

Când este necesară gastroscopia?

Gastroscopia nu este necesară pentru fiecare pacient testat pentru H. pylori. Testele respirator și din scaun pot fi suficiente în multe situații fără semne de alarmă.

Gastroscopia poate fi recomandată dacă există:

dificultăți la înghițire;
scădere neintenționată în greutate;
sângerare digestivă;
anemie;
vărsături persistente;
simptome persistente sau atipice;
suspiciune de ulcer sau cancer gastric.

Cum se identifică H. pylori la gastroscopie?

În timpul endoscopiei se pot recolta biopsii din mucoasa stomacului. Probele pot fi evaluate prin test rapid la urează, examen histopatologic sau alte metode disponibile.

Biopsia poate oferi informații și despre gastrită, atrofie, metaplazie sau alte modificări ale mucoasei.

Poate gastroscopia să fie normală dacă ai H. pylori?

Da. Aspectul endoscopic poate fi discret sau aparent normal. Diagnosticul bacteriei nu se stabilește doar prin examinarea vizuală a mucoasei.

Cum se tratează infecția?

Tratamentul H. pylori utilizează o combinație de medicamente administrate în aceeași perioadă.

Schema poate include:

un medicament care reduce secreția acidă;
două sau mai multe antibiotice, în funcție de regim;
bismut în anumite scheme.

Alegerea tratamentului trebuie făcută de medic, deoarece rezistența bacteriei la antibiotice diferă între regiuni și poate fi influențată de antibioticele utilizate anterior.

De ce nu se recomandă orice combinație de antibiotice?

Rezistența la antibiotice este o cauză importantă a eșecului terapiei. Ghidul American College of Gastroenterology din 2024 recomandă evitarea empirică a unor scheme pe bază de claritromicină atunci când sensibilitatea bacteriei la acest antibiotic nu este cunoscută.

Recomandările locale pot fi diferite, iar schema trebuie aleasă de medic în funcție de rezistența regională, alergii și istoricul antibioticelor.

Ce este terapia cvadruplă cu bismut?

Este una dintre schemele utilizate pentru eradicarea H. pylori și combină un medicament care reduce aciditatea cu bismut și două antibiotice.

Ghidul ACG 2024 recomandă o variantă optimizată de terapie cvadruplă cu bismut timp de 14 zile drept opțiune preferată în multe situații în care susceptibilitatea bacteriană la antibiotice nu este cunoscută.

Această informație nu trebuie folosită pentru automedicație. Dozele, contraindicațiile și alegerea antibioticelor aparțin medicului.

De ce este important să respecți toate dozele?

Schemele pentru H. pylori pot include mai multe comprimate pe zi și pot fi dificil de urmat. Omiterea frecventă a dozelor poate reduce șansa de eradicare.

Pot ajuta o schemă scrisă, alarmele pe telefon și clarificarea instrucțiunilor înainte de începerea tratamentului.

Ce reacții adverse pot apărea?

greață;
gust metalic;
diaree;
disconfort abdominal;
modificarea culorii scaunului în cazul bismutului;
reacții alergice la antibiotice.

Dificultatea de respirație, umflarea feței sau limbii și erupțiile severe necesită ajutor medical urgent.

Pot fi folosite probiotice?

Unele studii au analizat probioticele pentru reducerea reacțiilor digestive și îmbunătățirea toleranței, însă acestea nu înlocuiesc antibioticele.

Produsele și tulpinile diferă, iar utilizarea trebuie discutată cu medicul.

Este necesar testul după tratament?

Da. Dispariția simptomelor nu confirmă că bacteria a fost eradicată.

Pentru confirmare pot fi utilizate:

testul respirator cu uree;
testul antigenului din scaun;
un test bazat pe biopsie, dacă există indicație de gastroscopie.

Când se face testul de eradicare?

Testarea nu se face imediat după terminarea antibioticelor. Conform ghidului ACG, confirmarea eradicării se efectuează la cel puțin patru săptămâni după terminarea tratamentului antibiotic.

Inhibitorii pompei de protoni sunt opriți înaintea testului pentru perioada recomandată de medic, frecvent aproximativ două săptămâni. Antibioticele și bismutul trebuie, de asemenea, evitate suficient timp înainte de test pentru a reduce riscul unui rezultat fals negativ.

Ce se întâmplă dacă bacteria nu a dispărut?

Un tratament eșuat nu trebuie repetat automat în aceeași formă. Gastroenterologul va analiza schema folosită, respectarea tratamentului, alergiile, antibioticele utilizate anterior și posibila rezistență bacteriană.

Poate fi aleasă o schemă de salvare și, în anumite situații, testarea sensibilității la antibiotice.

Poți lua din nou bacteria după eradicare?

Da, reinfectarea este posibilă. Un test pozitiv ulterior poate reprezenta fie persistența infecției după un tratament nereușit, fie o reinfectare.

Helicobacter pylori și cancerul gastric

Infecția cronică cu H. pylori este asociată cu un risc crescut de adenocarcinom gastric și limfom MALT gastric.

Aceasta nu înseamnă că orice persoană infectată va dezvolta cancer. Majoritatea persoanelor nu ajung la această complicație.

Eradicarea bacteriei este importantă inclusiv pentru reducerea riscului unor complicații pe termen lung.

Ce este limfomul MALT gastric?

Este un tip rar de limfom care poate fi asociat cu infecția H. pylori. În anumite forme și stadii, eradicarea bacteriei poate reprezenta o parte esențială a tratamentului.

Diagnosticul necesită gastroscopie, biopsie și evaluare de specialitate.

H. pylori și refluxul gastroesofagian

H. pylori și refluxul gastroesofagian sunt probleme diferite. O persoană poate avea una dintre ele, ambele sau niciuna.

Arsurile retrosternale și regurgitația sugerează mai degrabă reflux, iar durerea epigastrică și ulcerul pot ridica suspiciunea H. pylori, dar simptomele se pot suprapune.

Pentru alte ghiduri digestive poate fi consultată categoria Gastroenterologie.

Ce alimente trebuie evitate?

Nu există o dietă care să eradicheze H. pylori. Tratamentul infecției necesită medicamente atunci când este indicat.

Dacă există gastrită sau ulcer, unele persoane tolerează mai greu alcoolul, alimentele foarte picante, mesele foarte grase sau cantități mari de cafea.

Nu este necesară eliminarea automată a numeroase alimente dacă acestea nu provoacă simptome.

Ajută usturoiul, mierea sau alte remedii naturale?

Unele alimente au fost studiate pentru efecte antimicrobiene, dar nu există un aliment sau supliment care să înlocuiască terapia de eradicare recomandată.

Poate stresul provoca H. pylori?

Nu. Stresul nu creează bacteria și nu este cauza infecției. Poate influența percepția simptomelor digestive, dar un test pozitiv indică prezența bacteriei.

Antiinflamatoarele sunt sigure dacă ai H. pylori?

Antiinflamatoarele nesteroidiene pot afecta mucoasa stomacului și pot crește riscul de ulcer și sângerare.

Dacă ai antecedente de ulcer, infecție H. pylori sau trebuie să utilizezi antiinflamatoare pe termen lung, discută cu medicul despre riscuri și măsuri de protecție.

Se testează și membrii familiei?

Recomandările privind testarea membrilor familiei depind de ghidul utilizat, simptome, riscul de cancer gastric și contextul epidemiologic.

Nu este recomandat ca membrii familiei să ia antibiotice preventiv fără testare și evaluare medicală.

Când trebuie să mergi la gastroenterolog?

ai dureri sau disconfort epigastric persistent;
ai avut ulcer;
ai test H. pylori pozitiv;
tratamentul anterior nu a eradicat bacteria;
simptomele revin după tratament;
ai anemie fără o cauză clară;
există scădere neintenționată în greutate;
apar dificultăți la înghițire;
există vărsături persistente sau semne de sângerare.

Întrebări frecvente

Poți avea H. pylori fără simptome?

Da. Multe persoane infectate nu au simptome evidente.

Ce teste detectează infecția activă?

Testul respirator cu uree și antigenul din scaun sunt metode neinvazive utilizate frecvent.

Analiza de sânge arată dacă bacteria mai este prezentă?

Nu întotdeauna. Anticorpii pot rămâne pozitivi după eradicare.

Este obligatorie gastroscopia?

Nu. Multe persoane pot fi testate neinvaziv. Gastroscopia este recomandată când există semne de alarmă sau alte indicații.

Se tratează cu un singur antibiotic?

Nu. Eradicarea necesită o combinație de medicamente stabilită de medic.

Pot folosi schema primită de altcineva?

Nu. Alegerea depinde de alergii, antibiotice utilizate anterior, rezistență și recomandările locale.

Trebuie repetat testul după tratament?

Da. Dispariția simptomelor nu confirmă eradicarea bacteriei.

Când se face testul după antibiotice?

În general, confirmarea se face la cel puțin patru săptămâni după terminarea antibioticelor și după întreruperea temporară a unor medicamente care pot falsifica testul, conform recomandării medicului.

H. pylori poate duce la cancer?

Infecția cronică este un factor de risc pentru anumite forme de cancer gastric, dar majoritatea persoanelor infectate nu dezvoltă cancer.

Concluzie

Helicobacter pylori este o infecție bacteriană frecventă a stomacului care poate exista fără simptome sau poate contribui la gastrită și ulcer peptic.

Diagnosticul se face prin teste specifice. Testul respirator cu uree și antigenul H. pylori din scaun sunt metode importante pentru identificarea unei infecții active, iar gastroscopia este rezervată situațiilor în care există indicații suplimentare.

Tratamentul necesită o combinație de medicamente aleasă de medic. Rezistența la antibiotice face ca automedicația și repetarea unor scheme vechi să fie nepotrivite.

După tratament, eradicarea trebuie confirmată printr-un test adecvat efectuat la momentul corect. Dispariția durerii sau a balonării nu demonstrează singură că bacteria a fost eliminată.

Surse și informații suplimentare

Informațiile din acest articol au scop educativ și nu înlocuiesc consultația gastroenterologică, diagnosticul sau tratamentul prescris de medic. Antibioticele nu trebuie utilizate fără recomandare medicală. Pentru semne de hemoragie digestivă sau o urgență medicală, apelează 112.