Boala celiacă este o afecțiune digestivă și imună cronică în care consumul de gluten determină o reacție anormală a organismului și poate afecta mucoasa intestinului subțire. Manifestările diferă foarte mult de la o persoană la alta și nu se limitează întotdeauna la diaree sau dureri abdominale.
Unele persoane pot avea balonare, constipație, oboseală sau anemie, în timp ce altele prezintă simptome digestive discrete. Tocmai această varietate poate face ca boala să rămână nediagnosticată o perioadă îndelungată.
În acest ghid explicăm ce este boala celiacă, care sunt simptomele, ce analize se fac, cum se stabilește diagnosticul și când este necesară dieta fără gluten.
Ce este boala celiacă?
Boala celiacă este o afecțiune în care sistemul imunitar reacționează la gluten, o proteină prezentă în mod natural în grâu, orz și secară.
Potrivit National Institute of Diabetes and Digestive and Kidney Diseases – NIDDK, această reacție poate produce leziuni la nivelul intestinului subțire și poate afecta capacitatea organismului de a absorbi corect nutrienții.
Boala poate apărea atât la copii, cât și la adulți și poate fi diagnosticată chiar și la persoane care nu prezintă simptome digestive evidente.
Ce este glutenul?
Glutenul este un grup de proteine prezent în anumite cereale.
Principalele surse sunt:
- grâul;
- orzul;
- secara;
- produsele obținute din acestea.
Glutenul poate fi întâlnit în pâine, paste, produse de patiserie, biscuiți, anumite cereale pentru micul dejun și numeroase produse alimentare procesate.
În cazul unei persoane diagnosticate cu boală celiacă, chiar și expunerea repetată la cantități mici de gluten poate fi problematică, motiv pentru care dieta trebuie organizată cu atenție.
Care sunt simptomele bolii celiace?
Simptomele bolii celiace pot varia considerabil. Unele persoane prezintă predominant manifestări digestive, iar altele pot avea simptome care par să nu aibă legătură directă cu intestinul.
Printre manifestările digestive posibile se numără:
- balonarea;
- durerile abdominale;
- diareea cronică sau recurentă;
- constipația;
- gazele intestinale;
- greața;
- uneori vărsăturile;
- scaunele voluminoase sau grase;
- scăderea neintenționată în greutate.
Conform NIDDK, manifestările pot include și simptome în afara sistemului digestiv.
Ce simptome poate provoca boala celiacă în afara intestinului?
Boala celiacă nu trebuie privită exclusiv ca o problemă intestinală.
Unele persoane pot prezenta:
- oboseală persistentă;
- anemie, inclusiv prin deficit de fier;
- dureri osoase sau articulare;
- cefalee;
- anumite manifestări neurologice;
- probleme asociate absorbției insuficiente a vitaminelor și mineralelor;
- dermatită herpetiformă, o manifestare cutanată asociată bolii celiace.
În unele cazuri, identificarea unei carențe nutriționale sau a unei anemii persistente poate determina medicul să investigheze și posibilitatea unei boli celiace.
Pentru informații generale despre investigațiile medicale uzuale, poți consulta și articolul InfoClinic despre analizele medicale și verificările periodice.
Boala celiacă poate exista fără diaree?
Da. Una dintre ideile greșite frecvente este că o persoană trebuie să aibă diaree severă pentru a putea suferi de boală celiacă.
În realitate, unele persoane au constipație, balonare, dureri abdominale, oboseală, anemie sau alte manifestări fără diaree evidentă.
Există și situații în care simptomele digestive sunt foarte ușoare sau lipsesc, iar diagnosticul este suspectat din alte motive.
Boala celiacă și colonul iritabil pot avea simptome asemănătoare?
Da. Balonarea, durerile abdominale, constipația și diareea pot apărea atât în boala celiacă, cât și în sindromul de colon iritabil.
Diferența este importantă deoarece mecanismul bolilor și tratamentul sunt diferite.
Sindromul de colon iritabil este o tulburare de interacțiune intestin-creier și nu produce în mod caracteristic leziunile intestinale asociate bolii celiace.
Dacă ai simptome precum dureri abdominale, balonare și modificări persistente ale tranzitului intestinal, poți consulta și ghidul InfoClinic despre sindromul de colon iritabil: simptome și tratament.
Boala celiacă este același lucru cu intoleranța la gluten?
Nu. Termenii sunt utilizați uneori ca și cum ar descrie aceeași problemă, însă există diferențe importante.
Boala celiacă
Este o afecțiune mediată imun în care glutenul determină o reacție ce poate deteriora intestinul subțire.
Sensibilitatea la gluten non-celiacă
Unele persoane pot prezenta simptome după consumul alimentelor care conțin gluten, fără criterii de diagnostic pentru boala celiacă.
Alergia la grâu
Este o reacție alergică la anumite proteine din grâu și reprezintă o afecțiune diferită de boala celiacă.
De aceea, simpla observație că „mă simt mai bine când nu mănânc pâine” nu este suficientă pentru stabilirea diagnosticului.
Cine are un risc mai mare de boală celiacă?
Boala celiacă apare la persoane care au o susceptibilitate genetică, iar istoricul familial este un element important în evaluarea riscului.
Dacă există rude apropiate diagnosticate cu boală celiacă, medicul poate considera necesară testarea chiar și în prezența unor simptome discrete.
Evaluarea poate fi luată în considerare și în contextul anumitor boli autoimune sau al unor probleme de absorbție a nutrienților.
Ce analize se fac pentru boala celiacă?
Evaluarea începe de obicei prin teste de sânge care urmăresc identificarea anumitor anticorpi.
NIDDK menționează testarea serologică drept unul dintre primii pași în diagnosticul bolii celiace.
Printre analizele care pot fi utilizate se numără:
- anticorpi anti-transglutaminază tisulară IgA – tTG-IgA;
- nivelul imunoglobulinei A totale – IgA total;
- în anumite situații, anticorpi de tip IgG;
- anticorpi anti-endomisium – EMA;
- alte teste serologice selectate de medic.
Rezultatele trebuie interpretate de medic în contextul simptomelor, vârstei și istoricului medical.
Trebuie să mănânci gluten înainte de analize?
Da, aceasta este o informație foarte importantă.
Dacă există suspiciunea de boală celiacă, dieta fără gluten nu ar trebui începută din proprie inițiativă înainte de efectuarea investigațiilor recomandate de medic.
Eliminarea glutenului poate reduce nivelul anticorpilor și poate permite vindecarea parțială a mucoasei intestinale, ceea ce poate influența rezultatele investigațiilor și poate face diagnosticul mai dificil.
NIDDK recomandă discutarea cu medicul și realizarea testării înainte de începerea unei diete fără gluten.
Dacă ai eliminat deja glutenul înainte de analize, spune medicului acest lucru.
Cum se diagnostichează boala celiacă?
Diagnosticul nu se bazează doar pe simptome.
În funcție de situație, evaluarea poate include:
- istoricul medical și familial;
- examenul clinic;
- teste serologice;
- endoscopie digestivă superioară;
- biopsii din intestinul subțire;
- în anumite situații, teste genetice.
Potrivit NIDDK, testele de sânge și biopsiile intestinului subțire sunt utilizate frecvent pentru diagnosticarea sau excluderea bolii celiace.
De ce se face endoscopie cu biopsie?
În anumite situații, după obținerea unor analize sugestive, gastroenterologul poate recomanda o endoscopie digestivă superioară.
În timpul procedurii, medicul poate recolta fragmente foarte mici de țesut din intestinul subțire.
Aceste probe sunt analizate microscopic pentru identificarea modificărilor caracteristice bolii celiace.
Necesitatea biopsiei trebuie decisă de medic în funcție de vârstă, rezultate și particularitățile fiecărui caz.
La ce ajută testarea genetică?
Anumite variante genetice sunt strâns asociate cu boala celiacă.
Testarea genetică poate fi utilă în cazuri selectate, în special atunci când diagnosticul este neclar sau când există neconcordanțe între rezultatele investigațiilor.
Prezența predispoziției genetice nu înseamnă însă automat că persoana are boala celiacă.
Care este tratamentul bolii celiace?
Tratamentul de bază pentru boala celiacă confirmată este dieta strictă fără gluten.
Conform NIDDK, respectarea unei diete fără gluten poate ameliora simptomele și permite vindecarea leziunilor de la nivelul intestinului subțire.
American College of Gastroenterology recomandă, de asemenea, menținerea unei diete stricte fără gluten pentru persoanele diagnosticate cu boală celiacă.
Ce alimente trebuie eliminate în boala celiacă?
Persoanele diagnosticate trebuie să evite alimentele care conțin grâu, orz și secară.
Printre produsele care pot conține gluten se numără:
- pâinea obișnuită;
- pastele din grâu;
- produsele de patiserie;
- prăjiturile și biscuiții obișnuiți;
- anumite cereale pentru micul dejun;
- produse procesate în care glutenul este utilizat ca ingredient;
- anumite sosuri sau preparate complexe.
Citirea atentă a etichetelor alimentare este foarte importantă.
Ce poate mânca o persoană cu boală celiacă?
Există numeroase alimente care nu conțin în mod natural gluten.
O dietă echilibrată poate include, în funcție de toleranță și recomandările medicale:
- carne și pește neprocesate;
- ouă;
- legume;
- fructe;
- leguminoase;
- orez;
- porumb;
- cartofi;
- hrișcă;
- quinoa;
- produse special etichetate fără gluten.
Pentru principiile generale ale unei diete echilibrate, poți consulta și articolul InfoClinic despre alimentația sănătoasă pentru începători.
Ce este contaminarea încrucișată cu gluten?
Pentru o persoană cu boală celiacă nu este suficient ca ingredientele unei rețete să nu conțină gluten. Trebuie luată în considerare și contaminarea încrucișată.
Aceasta poate apărea atunci când un aliment fără gluten intră în contact cu produse, suprafețe sau ustensile pe care există gluten.
De exemplu, contaminarea se poate produce prin:
- utilizarea aceluiași prăjitor de pâine;
- folosirea ustensilelor contaminate cu făină;
- prepararea alimentelor pe aceeași suprafață;
- depozitarea necorespunzătoare a produselor;
- folosirea aceluiași ulei pentru produse cu și fără gluten.
Pentru persoanele diagnosticate este importantă organizarea atentă a alimentației, inclusiv atunci când mănâncă în restaurante.
Dieta fără gluten trebuie ținută toată viața?
În cazul bolii celiace confirmate, dieta fără gluten este o strategie pe termen lung și trebuie urmată strict.
NIDDK precizează că persoanele cu boală celiacă trebuie să urmeze dieta fără gluten pe tot parcursul vieții pentru a preveni reapariția simptomelor și a afectării intestinale.
Este dieta fără gluten mai sănătoasă pentru oricine?
Nu. O dietă fără gluten nu este automat o dietă mai sănătoasă pentru persoanele care nu suferă de boală celiacă sau de o altă afecțiune legată de gluten.
Eliminarea unor categorii importante de alimente fără indicație poate duce la un aport insuficient de fibre, fier, vitamine sau alte substanțe nutritive.
De aceea, nu este recomandată eliminarea glutenului doar pentru că dieta a devenit populară sau este promovată online ca metodă generală de slăbit.
Ce se întâmplă dacă boala celiacă nu este tratată?
Expunerea continuă la gluten în cazul unei persoane cu boală celiacă poate menține afectarea intestinului subțire și poate împiedica absorbția normală a nutrienților.
În timp, pot apărea probleme precum:
- deficite de vitamine și minerale;
- anemie;
- malnutriție;
- probleme osoase;
- simptome digestive persistente.
Riscul individual și necesitatea investigațiilor suplimentare trebuie evaluate de gastroenterolog.
Cât durează până dispar simptomele după eliminarea glutenului?
Răspunsul diferă de la o persoană la alta.
Anumite simptome se pot ameliora relativ repede după eliminarea corectă a glutenului, în timp ce vindecarea completă a intestinului și corectarea unor carențe nutriționale pot necesita mai mult timp.
Monitorizarea medicală rămâne importantă chiar dacă pacientul începe să se simtă mai bine.
Ce controale sunt necesare după diagnostic?
După stabilirea diagnosticului, medicul poate recomanda controale periodice pentru evaluarea evoluției.
Monitorizarea poate include:
- evaluarea simptomelor;
- repetarea anumitor analize de sânge;
- evaluarea carențelor de vitamine sau minerale;
- verificarea respectării dietei fără gluten;
- evaluarea sănătății osoase în anumite situații.
Un dietetician cu experiență în boala celiacă poate ajuta pacientul să mențină o alimentație echilibrată și să identifice sursele ascunse de gluten.
Când trebuie să mergi la gastroenterolog?
Un consult gastroenterologic este recomandat dacă simptomele digestive persistă sau reapar frecvent.
Discută cu medicul dacă ai:
- diaree persistentă;
- balonare și dureri abdominale recurente;
- constipație inexplicabilă;
- scădere neintenționată în greutate;
- anemie fără o cauză clară;
- deficite nutriționale;
- o rudă apropiată diagnosticată cu boală celiacă;
- simptome persistente după consumul alimentelor care conțin gluten.
Dacă nu știi dacă anumite simptome necesită evaluare medicală, poți consulta și articolul InfoClinic despre când trebuie să mergi la medic și simptomele de alarmă.
Pentru alte informații despre sănătatea sistemului digestiv, consultă categoria Gastroenterologie – Ghidul Pacientului.
Întrebări frecvente despre boala celiacă
Boala celiacă este o intoleranță alimentară?
Nu. Boala celiacă este o afecțiune imună declanșată de gluten și poate produce leziuni ale intestinului subțire. Este diferită de sensibilitatea la gluten non-celiacă și de alergia la grâu.
Poți avea boala celiacă fără diaree?
Da. Unele persoane au constipație, balonare, anemie, oboseală sau alte manifestări fără diaree persistentă.
Ce analiză se face pentru boala celiacă?
Unul dintre testele serologice utilizate frecvent este testul pentru anticorpi anti-transglutaminază tisulară de tip IgA, însă medicul poate recomanda și alte analize în funcție de situație.
Pot să renunț la gluten înainte de analize?
Nu este recomandat să elimini glutenul înainte de investigații fără indicația medicului. Dieta fără gluten poate influența rezultatele analizelor și ale biopsiei și poate face diagnosticul mai dificil.
Boala celiacă se vindecă?
Boala celiacă este o afecțiune cronică. Dieta strictă fără gluten permite controlul bolii și poate duce la ameliorarea simptomelor și vindecarea mucoasei intestinale.
Dieta fără gluten trebuie ținută permanent?
Da. Pentru persoanele cu boală celiacă diagnosticată, dieta fără gluten trebuie menținută pe termen lung, în mod obișnuit toată viața.
O persoană sănătoasă ar trebui să elimine glutenul?
Nu există un motiv general pentru ca o persoană fără boală celiacă sau o altă afecțiune asociată glutenului să elimine complet glutenul. O dietă restrictivă începută fără recomandare poate deveni dezechilibrată.
Boala celiacă poate cauza anemie?
Da. Afectarea absorbției nutrienților poate contribui la apariția unor carențe, inclusiv deficit de fier și anemie, la anumite persoane.
Concluzie
Boala celiacă este o afecțiune digestivă și imună care poate avea manifestări foarte variate, de la balonare, dureri abdominale și diaree până la constipație, oboseală sau anemie.
Diagnosticul nu trebuie stabilit doar pe baza simptomelor și nici prin încercarea unei diete fără gluten acasă. Testele trebuie realizate în timp ce persoana consumă încă gluten, dacă medicul nu recomandă altfel.
În cazul confirmării bolii celiace, dieta strictă fără gluten reprezintă baza tratamentului și trebuie urmată pe termen lung.
Dacă simptomele digestive persistă, există anemie inexplicabilă, scădere în greutate sau antecedente familiale de boală celiacă, este recomandată o evaluare medicală.
Informațiile prezentate în acest articol au scop informativ și nu înlocuiesc consultația, diagnosticul sau tratamentul recomandat de medic.
Surse și referințe medicale
- National Institute of Diabetes and Digestive and Kidney Diseases – Celiac Disease
- NIDDK – Symptoms & Causes of Celiac Disease
- NIDDK – Diagnosis of Celiac Disease
- NIDDK – Treatment for Celiac Disease
- American College of Gastroenterology – Celiac Disease
- NICE – Coeliac disease: recognition, assessment and management
