Deficitul de zinc poate afecta funcționarea sistemului imunitar, vindecarea rănilor, pielea, părul, apetitul și simțurile gustului și mirosului. Totuși, multe dintre aceste manifestări sunt nespecifice și pot avea numeroase alte cauze, motiv pentru care simpla apariție a căderii părului sau a răcelilor frecvente nu înseamnă automat că este necesar un supliment cu zinc.
Zincul este un mineral esențial pe care organismul nu îl produce singur și care trebuie obținut prin alimentație. În anumite situații, necesarul poate fi mai greu de acoperit sau absorbția poate fi redusă, în special în prezența unor boli digestive, după anumite intervenții chirurgicale sau în cadrul unor diete restrictive.
În acest ghid explicăm care sunt simptomele deficitului de zinc, ce analiză se poate face, ce alimente sunt bogate în zinc, cine prezintă un risc mai mare și când pot fi necesare suplimentele.
Ce este zincul și de ce este important?
Zincul este un mineral esențial implicat într-un număr mare de procese metabolice.
Potrivit National Institutes of Health – Office of Dietary Supplements, zincul este necesar pentru activitatea a numeroase enzime și are rol în:
- funcționarea normală a sistemului imunitar;
- sinteza proteinelor;
- sinteza ADN-ului;
- diviziunea celulară;
- vindecarea rănilor;
- creștere și dezvoltare;
- funcționarea normală a simțului gustului;
- numeroase procese de semnalizare celulară.
Majoritatea zincului din organism este depozitată în mușchi și oase.
Ce înseamnă deficit de zinc?
Deficitul de zinc apare atunci când organismul nu dispune de suficient zinc pentru a-și susține funcțiile normale.
Acest lucru se poate întâmpla prin:
- aport alimentar insuficient;
- absorbție digestivă redusă;
- pierderi crescute;
- necesar crescut în anumite etape ale vieții;
- asocierea mai multor factori.
Deficitul sever nu este întâlnit frecvent la persoanele sănătoase care au o alimentație variată, însă anumite categorii de pacienți prezintă un risc mai mare.
Care sunt simptomele deficitului de zinc?
Simptomele lipsei de zinc diferă în funcție de vârstă, severitate și durata deficitului.
Manifestările pot include:
- scăderea poftei de mâncare;
- modificarea gustului;
- modificarea mirosului;
- vindecarea mai lentă a rănilor;
- căderea sau subțierea părului;
- anumite modificări ale pielii;
- infecții mai frecvente în anumite situații;
- diaree;
- probleme de creștere la copii în cazul unui deficit important.
National Institutes of Health arată că deficitul poate afecta pielea, sistemul digestiv, sistemul nervos, sistemul reproducător și sistemul imunitar.
Lipsa de zinc poate provoca căderea părului?
Da, deficitul important de zinc poate fi asociat cu alopecie sau subțierea părului.
Totuși, căderea părului nu înseamnă automat lipsă de zinc.
Printre celelalte cauze posibile se numără:
- deficitul de fier;
- afecțiunile tiroidiene;
- modificările hormonale;
- stresul fiziologic important;
- anumite afecțiuni dermatologice;
- anumite medicamente;
- predispoziția genetică.
De exemplu, o persoană cu feritină scăzută poate prezenta și căderea părului. Poți consulta și ghidul InfoClinic despre deficitul de fier, feritina scăzută și analizele recomandate.
Zincul influențează gustul și mirosul?
Da. Zincul este implicat în funcționarea normală a simțului gustului, iar un deficit poate contribui la modificări ale gustului și mirosului.
Totuși, pierderea sau modificarea gustului și mirosului poate apărea și în numeroase alte situații, inclusiv infecții respiratorii, afecțiuni ORL, anumite medicamente și probleme neurologice.
Prin urmare, administrarea unui supliment cu zinc nu ar trebui să înlocuiască evaluarea medicală atunci când aceste simptome persistă.
Zincul este important pentru sistemul imunitar?
Da. Zincul participă la funcționarea normală a mai multor componente ale sistemului imunitar.
Un deficit real poate afecta răspunsul imun, însă această informație nu trebuie interpretată în sensul că administrarea unor cantități mari de zinc unei persoane fără deficit va face sistemul imunitar „mult mai puternic”.
În cazul suplimentelor, mai mult nu înseamnă automat mai bine.
Răcelile frecvente înseamnă că ai deficit de zinc?
Nu. Infecțiile respiratorii frecvente pot avea numeroase cauze și nu reprezintă singure o dovadă a deficitului de zinc.
Printre factorii care pot influența frecvența infecțiilor se numără:
- contactul frecvent cu persoane bolnave;
- vârsta;
- somnul insuficient;
- anumite boli cronice;
- medicamente care influențează sistemul imunitar;
- anumite deficite nutriționale.
Zincul nu trebuie utilizat ca metodă universală de prevenire a răcelilor.
Zincul ajută dacă ai răceală?
Suplimentele cu zinc au fost studiate în special sub formă de comprimate de supt sau sirop administrate la începutul unei răceli.
NIH – Office of Dietary Supplements arată că rezultatele studiilor sunt mixte. Unele cercetări sugerează că zincul administrat devreme poate reduce durata simptomelor cu aproximativ câteva zile, însă efectul asupra severității simptomelor este neclar, iar dovezile nu susțin ideea că zincul previne în mod sigur răceala.
Aceasta este o utilizare diferită de tratamentul unui deficit confirmat de zinc.
Deficitul de zinc poate întârzia vindecarea rănilor?
Da. Zincul participă la procesele de regenerare și reparare a țesuturilor.
În cazul unui deficit, vindecarea rănilor poate fi întârziată.
Totuși, o rană care se vindecă greu poate avea și alte cauze, precum:
- diabetul;
- circulația sanguină deficitară;
- infecțiile;
- anumite tratamente;
- malnutriția;
- problemele locale ale plăgii.
O rană care nu se vindecă sau prezintă semne de infecție trebuie evaluată medical.
Care sunt cauzele deficitului de zinc?
Deficitul poate apărea atunci când aportul este redus sau când organismul nu reușește să absoarbă sau să păstreze suficient zinc.
Printre cauzele și factorii de risc se numără:
- alimentația insuficientă sau foarte restrictivă;
- bolile digestive asociate malabsorbției;
- boala inflamatorie intestinală;
- boala celiacă;
- anumite intervenții bariatrice;
- consumul cronic excesiv de alcool;
- dieta vegetariană sau vegană în anumite situații;
- necesarul crescut din sarcină și alăptare.
Bolile digestive pot provoca lipsă de zinc?
Da. Bolile în care absorbția intestinală este redusă sau există pierderi digestive pot crește riscul unui deficit.
NIH include printre grupele cu risc mai mare persoanele cu boli inflamatorii intestinale și pe cele care au suferit anumite intervenții bariatrice.
Boala celiacă poate, de asemenea, influența absorbția mai multor nutrienți.
Pentru mai multe informații despre acest mecanism, poți consulta articolul InfoClinic despre boala celiacă: simptome, analize și diagnostic.
Vegetarienii și veganii au un risc mai mare?
O dietă vegetariană sau vegană bine planificată poate furniza zinc, însă biodisponibilitatea acestuia poate fi mai redusă decât în cazul unor surse de origine animală.
Leguminoasele, cerealele integrale, nucile și semințele conțin fitați, compuși care pot lega zincul în intestin și pot reduce absorbția acestuia.
Acest lucru nu înseamnă că orice persoană vegană are nevoie automat de suplimente.
Alimentația trebuie evaluată în ansamblu și poate include surse vegetale de zinc adaptate nevoilor individuale.
În ce alimente se găsește zincul?
Zincul este prezent în numeroase alimente.
Sursele alimentare importante includ:
- stridiile și alte fructe de mare;
- carnea de vită;
- carnea de porc;
- carnea de pasăre;
- peștele;
- ouăle;
- laptele și produsele lactate;
- semințele de dovleac;
- nucile;
- lintea;
- fasolea;
- cerealele integrale;
- produsele fortificate cu zinc.
Conform NIH, stridiile sunt printre cele mai concentrate surse alimentare de zinc, iar carnea, peștele, fructele de mare, ouăle și produsele lactate pot contribui semnificativ la aport.
Pentru recomandări generale privind organizarea unei diete echilibrate, citește și articolul InfoClinic despre alimentația sănătoasă pentru începători.
Zincul din alimente vegetale se absoarbe mai greu?
În general, biodisponibilitatea zincului din anumite surse vegetale este mai redusă din cauza fitaților prezenți în cereale integrale, semințe și leguminoase.
Unele metode de preparare pot reduce efectul fitaților, precum:
- înmuierea leguminoaselor și cerealelor;
- germinarea;
- fermentarea anumitor alimente.
Aceste metode pot contribui la îmbunătățirea disponibilității zincului din alimente.
De cât zinc are nevoie un adult?
Necesarul zilnic depinde de sex, vârstă, alimentație și etapă fiziologică.
NIH indică pentru adulți valori de referință de aproximativ:
- 11 mg pe zi pentru bărbați;
- 8 mg pe zi pentru femei;
- 11 mg pe zi în sarcină;
- 12 mg pe zi în alăptare.
Aceste valori reprezintă necesarul nutrițional de referință și nu trebuie confundate cu dozele terapeutice utilizate pentru tratarea unui deficit.
European Food Safety Authority – EFSA utilizează valori de referință adaptate inclusiv cantității de fitați din alimentație, deoarece aceștia influențează absorbția zincului.
Ce analiză se face pentru zinc?
Statusul zincului poate fi evaluat prin determinarea concentrației de zinc seric sau plasmatic.
Totuși, această analiză are limitări importante.
Valoarea poate fi influențată de:
- momentul zilei în care este recoltat sângele;
- vârsta;
- sexul;
- infecțiile;
- inflamația;
- anumite modificări hormonale;
- boala acută;
- scăderea în greutate sau alte modificări metabolice.
Din acest motiv, diagnosticul nu trebuie stabilit exclusiv pe baza unei singure valori de zinc seric.
Există o valoare normală universală pentru zinc?
Nu este recomandată interpretarea rezultatului doar prin compararea cu un prag găsit online.
Intervalele pot varia în funcție de laborator, metoda utilizată, sex și momentul recoltării.
NIH arată că zincul seric este utilizat frecvent în practica medicală, dar nu reflectă întotdeauna perfect aportul alimentar sau rezervele organismului.
Medicul interpretează rezultatul împreună cu simptomele și factorii de risc.
Trebuie toată lumea să își verifice zincul?
Nu. Testarea de rutină a zincului nu este necesară automat pentru orice persoană sănătoasă.
Analiza poate fi luată în considerare atunci când există:
- simptome sugestive;
- malabsorbție;
- boală digestivă cronică;
- pierderi importante de nutrienți;
- anumite diete restrictive;
- probleme de vindecare a rănilor;
- alte elemente care ridică suspiciunea unui deficit.
Pentru informații generale despre alegerea analizelor, poți consulta și articolul InfoClinic despre analizele medicale uzuale și verificările periodice.
Când sunt necesare suplimentele cu zinc?
Suplimentele cu zinc pot fi utile atunci când există un deficit, un aport insuficient sau o situație medicală în care suplimentarea este recomandată.
Necesitatea depinde de:
- alimentație;
- simptome;
- analize;
- capacitatea de absorbție;
- bolile asociate;
- medicamentele utilizate;
- vârstă;
- sarcină sau alăptare.
Pentru majoritatea persoanelor sănătoase, alimentația variată rămâne principala sursă de zinc.
Ce forme de zinc există în suplimente?
Suplimentele pot conține zinc sub mai multe forme.
Printre cele mai întâlnite se numără:
- gluconat de zinc;
- citrat de zinc;
- acetat de zinc;
- sulfat de zinc;
- oxid de zinc;
- alte forme sau combinații.
Produsele diferă prin cantitatea de zinc elementar și biodisponibilitate.
NIH arată că absorbția citratului și gluconatului de zinc este similară și poate fi mai mare decât cea a oxidului de zinc în anumite studii.
Ce înseamnă zinc elementar?
Pe eticheta unui supliment este importantă cantitatea de zinc elementar.
Aceasta reprezintă cantitatea efectivă de zinc furnizată de produs, nu greutatea totală a compusului de zinc.
De exemplu, două suplimente pot conține săruri diferite și pot avea greutăți diferite, dar pot furniza aceeași cantitate de zinc elementar.
Care este cea mai bună formă de zinc?
Nu există o singură formă ideală pentru toate persoanele.
Alegerea depinde de:
- motivul administrării;
- doza necesară;
- toleranța digestivă;
- forma produsului;
- alte suplimente sau medicamente utilizate.
Un supliment mai scump sau promovat drept „premium” nu este automat mai potrivit.
Zincul și fierul pot fi luate împreună?
Dozele mari de fier administrate simultan cu zincul pot reduce absorbția zincului.
NIH menționează că suplimentele care conțin cel puțin 25 mg de fier elementar administrate în același timp cu zincul pot reduce absorbția acestuia.
Dacă ai nevoie simultan de fier și zinc, discută cu medicul sau farmacistul despre modul de administrare.
Pentru mai multe informații despre suplimentarea cu fier, consultă articolul InfoClinic despre deficitul de fier și feritina scăzută.
Poți lua prea mult zinc?
Da. Administrarea unor cantități mari de zinc poate avea efecte adverse.
Excesul poate provoca:
- greață;
- vărsături;
- dureri sau disconfort gastric;
- dureri de cap;
- amețeli;
- scăderea apetitului.
Problemele devin mai importante atunci când dozele mari sunt utilizate timp de săptămâni sau luni.
Excesul de zinc poate provoca deficit de cupru?
Da. Aceasta este una dintre cele mai importante probleme ale suplimentării excesive și prelungite.
Cantitățile mari de zinc pot reduce absorbția cuprului.
În timp, acest lucru poate contribui la:
- deficit de cupru;
- anemie;
- anumite manifestări neurologice;
- alte probleme asociate deficitului de cupru.
Din acest motiv, suplimentele cu doze mari nu trebuie administrate luni întregi fără indicație și monitorizare.
Care este limita maximă pentru zinc?
NIH indică pentru adulții sănătoși o limită superioară tolerabilă de 40 mg de zinc pe zi din totalul surselor alimentare și suplimentare.
Această valoare reprezintă o limită de siguranță și nu o recomandare ca fiecare adult să ia zilnic 40 mg.
Dozele terapeutice administrate pentru anumite situații medicale pot fi diferite, dar trebuie utilizate sub supraveghere.
În Marea Britanie, NHS recomandă ca suplimentele de zinc să nu depășească 25 mg pe zi fără recomandarea unui medic.
Zincul poate interacționa cu medicamentele?
Da. Zincul poate interacționa cu anumite medicamente.
Printre exemple se numără:
- antibioticele din clasa tetraciclinelor;
- antibioticele din clasa chinolonelor;
- penicilamina;
- anumite diuretice.
Zincul poate reduce absorbția unor antibiotice atunci când este administrat simultan.
Dacă urmezi un tratament, întreabă medicul sau farmacistul dacă este necesar un interval între medicament și supliment.
Zincul trebuie luat zilnic pentru imunitate?
Nu automat.
Pentru o persoană care are un aport alimentar adecvat și nu prezintă deficit, nu există un motiv universal pentru administrarea zilnică a unor doze mari doar „pentru imunitate”.
Suplimentele pot fi utile atunci când aportul alimentar nu acoperă necesarul sau când există o indicație specifică.
Zincul trebuie combinat cu vitamina D?
Zincul și vitamina D au roluri diferite în organism și ambele sunt implicate în funcționarea normală a sistemului imunitar.
Acest lucru nu înseamnă însă că trebuie administrate automat împreună.
Necesitatea fiecărui supliment trebuie evaluată separat.
Pentru mai multe informații despre vitamina D, consultă articolul InfoClinic despre deficitul de vitamina D, analize și suplimente.
Zincul trebuie combinat cu magneziu?
Există numeroase produse care combină zincul cu magneziu, însă faptul că două minerale sunt vândute împreună nu înseamnă că orice persoană are nevoie de ambele.
Suplimentarea trebuie stabilită în funcție de alimentație, simptome, analize și factori de risc.
Pentru mai multe informații, citește și articolul InfoClinic despre deficitul de magneziu: simptome, analize și suplimente.
Poți lua zinc și vitamina B12 împreună?
Nu există o regulă generală potrivit căreia zincul și vitamina B12 trebuie administrate simultan.
Dacă o persoană are deficite multiple, acestea trebuie evaluate separat și tratate în funcție de cauză.
În special în cazul bolilor digestive, pot apărea mai multe carențe în același timp.
Pentru mai multe informații despre vitamina B12, consultă articolul InfoClinic despre deficitul de vitamina B12: simptome și analize.
Ce greșeli trebuie evitate când iei zinc?
Printre greșelile frecvente se numără:
- administrarea zilnică a unor doze mari fără indicație;
- utilizarea zincului pentru orice răceală sau stare de oboseală;
- presupunerea că orice cădere a părului este cauzată de zinc scăzut;
- ignorarea cantității de zinc elementar de pe etichetă;
- administrarea concomitentă cu medicamente care interacționează;
- combinarea mai multor suplimente care conțin zinc;
- utilizarea îndelungată fără a lua în calcul riscul deficitului de cupru;
- înlocuirea unei alimentații echilibrate cu suplimente.
Când trebuie să mergi la medic?
Este recomandată evaluarea medicală dacă există simptome persistente sau factori de risc importanți pentru deficit.
Discută cu medicul dacă ai:
- cădere importantă și inexplicabilă a părului;
- modificări persistente ale gustului sau mirosului;
- răni care se vindecă greu;
- diaree cronică;
- boală digestivă asociată malabsorbției;
- scădere importantă a poftei de mâncare;
- o dietă foarte restrictivă;
- un rezultat scăzut al zincului la analize;
- utilizarea prelungită a unor doze mari de zinc.
Pentru mai multe informații despre vitamine, minerale și administrarea responsabilă a suplimentelor, consultă categoria Suplimente & Vitamine – InfoClinic.ro.
Întrebări frecvente despre zinc
Care sunt simptomele lipsei de zinc?
Deficitul poate fi asociat cu scăderea apetitului, modificarea gustului și mirosului, vindecarea lentă a rănilor, căderea părului și anumite probleme ale pielii. Manifestările diferă în funcție de severitate și nu sunt specifice exclusiv deficitului de zinc.
Lipsa de zinc provoacă căderea părului?
Deficitul important poate contribui la alopecie, dar căderea părului are numeroase alte cauze. Fierul scăzut, problemele hormonale și afecțiunile dermatologice sunt doar câteva exemple.
Ce analiză verifică zincul?
Poate fi determinată concentrația zincului seric sau plasmatic. Analiza are însă limitări, iar rezultatul trebuie interpretat împreună cu simptomele și factorii de risc.
Zincul este bun pentru imunitate?
Zincul este necesar pentru funcționarea normală a sistemului imunitar. Administrarea suplimentară nu înseamnă însă automat o imunitate mai bună la persoanele care au deja un aport adecvat.
Zincul previne răceala?
Dovezile actuale nu arată în mod clar că zincul previne răcelile. Unele studii sugerează că anumite forme administrate la începutul simptomelor pot reduce durata unei răceli, însă rezultatele sunt neuniforme.
Care sunt alimentele cele mai bogate în zinc?
Stridiile, carnea, peștele, alte fructe de mare, ouăle și produsele lactate sunt surse importante. Zincul se găsește și în semințe, nuci, leguminoase și cereale integrale.
Veganii pot avea deficit de zinc?
Riscul unui aport sau al unei absorbții insuficiente poate fi mai mare în anumite diete vegane din cauza biodisponibilității mai reduse a zincului din alimentele bogate în fitați. O dietă bine planificată poate însă furniza zinc din surse vegetale.
Ce formă de zinc se absoarbe mai bine?
Datele NIH arată că citratul și gluconatul de zinc au o absorbție bună, iar oxidul poate avea o biodisponibilitate ceva mai redusă. Alegerea produsului trebuie făcută și în funcție de doză și toleranță.
Poți lua prea mult zinc?
Da. Excesul poate provoca greață, vărsături, disconfort gastric și, pe termen mai lung, poate reduce absorbția cuprului.
Excesul de zinc poate provoca anemie?
Da, indirect. Dozele mari administrate pentru perioade lungi pot reduce absorbția cuprului, iar deficitul de cupru poate contribui la apariția anemiei și a unor probleme neurologice.
Poți lua zinc împreună cu fier?
În anumite doze, fierul administrat simultan poate reduce absorbția zincului. Dacă sunt necesare ambele suplimente, modul de administrare trebuie discutat cu medicul sau farmacistul.
Concluzie
Deficitul de zinc poate influența sistemul imunitar, vindecarea rănilor, pielea, părul și simțurile gustului și mirosului, însă simptomele sunt nespecifice și nu trebuie utilizate pentru autodiagnostic.
Persoanele cu boli digestive, malabsorbție, intervenții bariatrice sau anumite diete restrictive pot avea un risc mai mare de aport insuficient.
Zincul este prezent într-o gamă largă de alimente, iar pentru majoritatea persoanelor sănătoase alimentația rămâne principala sursă.
Suplimentele pot fi utile atunci când există o indicație, însă dozele mari utilizate pe termen lung pot provoca efecte adverse și pot duce la deficit de cupru.
Informațiile prezentate în acest articol au scop informativ și nu înlocuiesc consultația, analizele, diagnosticul sau tratamentul recomandat de medic.
